Cine ar fi crezut că un ingredient atât de mic poate avea o istorie atât de mare? Drojdia de bere – nelipsită din procesul de fermentare și esențială pentru gustul și caracterul berii – nu este doar un element tehnic din rețeta oricărui berar, ci un ingredient fără care nu ar fi existat berea. Este o adevărată forță a naturii, cu o poveste ce începe în urmă cu mii de ani și cu beneficii care merg mult dincolo de berea din pahar. În articolul de azi, facem o incursiune în trecutul fascinant al drojdiei de bere, vorbim despre rolul ei în producția berii artizanale și descoperim ce o face atât de valoroasă și în nutriție.

Ce este drojdia de bere și cum se obține

Drojdia de bere este un microorganism unicelular din specia Saccharomyces cerevisiae, o ciupercă microscopică cu un rol esențial în procesul de fermentare – fie că vorbim de bere, vin sau pâine. Ceea ce o face specială este capacitatea sa de a transforma zaharurile în compuși cu impact direct asupra gustului, texturii și compoziției produsului final.

Pentru a fi utilizată în scopuri alimentare sau nutriționale, drojdia este cultivată pe medii bogate în zahăr, cel mai frecvent pe bază de melasă. În condiții controlate de temperatură, oxigen și umiditate, celulele de drojdie se multiplică rapid. Biomasa rezultată este apoi separată, purificată și procesată în funcție de forma dorită:

• Drojdia de bere uscată se obține prin deshidratare și este disponibilă sub formă de fulgi, pulbere sau tablete.

• Drojdia lichidă conține celule vii suspendate într-un mediu apos și este adesea preferată în procesele artizanale datorită activității fermentative ridicate.

• Drojdia inactivă (neviabilă) se obține prin tratare termică și este folosită exclusiv ca supliment alimentar, fără capacitate de fermentare.

Pe lângă rolul tehnologic în producerea berii, drojdia de bere este apreciată și pentru profilul său nutritiv bogat, conținând vitamine din complexul B, minerale precum seleniul și zincul, proteine și aminoacizi esențiali. Tocmai de aceea, utilizarea ei a depășit de mult granițele industriei berii, devenind un ingredient valoros și în nutriția umană.

Istoria drojdiei de bere: de la antichitate până în prezent

Utilizarea drojdiei de bere are o istorie îndelungată, datând din cele mai vechi timpuri. Arheologii au descoperit dovezi care atestă producerea berii fermentate cu drojdie bere încă din anul 6000 î.Hr. în Mesopotamia și Egiptul Antic. În Egiptul Antic, drojdia de bere era importantă nu doar pentru producerea berii, ci și în alimentație, fiind folosită la prepararea pâinii.

Deși a fost folosită empiric timp de milenii, natura exactă a drojdiei a rămas necunoscută până în secolul al XIX-lea. În 1857, Louis Pasteur a demonstrat că fermentația este un proces biologic realizat de microorganisme vii, adică de drojdii. O altă descoperire importantă a avut loc în 1898, când inginerul Wolfgang Schulze a observat proprietățile fluorescente ale drojdiei de bere, ceea ce a permis studierea aprofundată a compoziției și a beneficiilor sale nutriționale.

În secolul al XX-lea, drojdia de bere a început să fie apreciată și ca supliment nutritiv valoros. Cercetătorii au identificat conținutul său bogat în vitamine B, minerale și aminoacizi esențiali. Astăzi, datorită profilului său nutrițional complex, drojdia de bere este considerată un "superaliment" și este consumată ca supliment alimentar pentru beneficiile sale.

Rolul drojdiei în producerea berii artizanale

Când vorbim despre bere, ne gândim instinctiv la malț, hamei și apă. Dar adevărata magie se întâmplă abia când intervine drojdia. Fără ea, berea n-ar exista. Drojdia este responsabilă nu doar pentru alcool, ci și pentru o parte importantă din aromă, textură și personalitate. În berile artizanale, unde fiecare detaliu contează, drojdia joacă un rol principal în orchestra gustului.

De la zahăr la bere: reacția de fermentație

Pe scurt, drojdia este un microorganism viu care consumă zaharurile din mustul de bere (obținut din malț) și le transformă în alcool, dioxid de carbon și o varietate complexă de compuși aromatici. Această reacție, numită fermentație alcoolică, este esențială pentru crearea berii, dar și pentru textura specifică și senzația ușor efervescentă.

În funcție de tipul de drojdie folosit, berarii pot controla nu doar nivelul de alcool, ci și notele aromatice – de la fructat și condimentat, până la gusturi ușor acidulate sau chiar rustice.

Drojdii de tip „ale” vs. „lager”

Există două mari categorii de drojdii folosite în bere:

• Drojdii de tip ale (Saccharomyces cerevisiae) – fermentează la temperaturi mai ridicate (15–24°C), produc un profil aromatic bogat, cu note fructate și condimentate. Sunt specifice berilor de tip IPA, stout, saison sau weissbier.

• Drojdii de tip lager (Saccharomyces pastorianus) – fermentează la temperaturi mai joase (7–13°C), rezultând beri mai curate, cu gust echilibrat și mai puțin esteri aromatici. Se regăsesc în lager-uri, pilsner-uri sau helles.

Aromele drojdiei: semnătura stilului

În berile artizanale, drojdia nu este un simplu „executant” tehnic – este un creator de gust. Ea poate genera:

• Estere – compuși care dau arome de banană, pere, măr verde sau fructe tropicale.

• Fenoli – cu note de cuișoare, piper, fum sau condimente.

• Alcooli superiori – contribuie la corpolență și pot da o ușoară senzație de căldură.

• Acizi și aldehide – în doze controlate, pot aduce aciditate plăcută sau note vinificate.

În berile comerciale de masă, aceste arome sunt adesea reduse pentru a crea un profil „neutru” și predictibil. În schimb, în berile artizanale, exact aceste nuanțe sunt cele care fac diferența dintre o bere bună și una memorabilă, drojdia contribuind alături de hamei și malt la o experiență completă.

Fermentația ca proces viu

Fermentația este, de fapt, o colaborare. Berarul controlează temperatura, timpul, oxigenarea și condițiile în care drojdia lucrează – dar tot drojdia „decide” cât de reușit va fi lotul. În funcție de stil, o bere poate fermenta între câteva zile și câteva săptămâni. Unele beri se maturează suplimentar, lăsând drojdia să continue discret transformările aromatice.

La Zăganu, tratăm drojdia cu respect – e parte din echipă. Ne interesează nu doar să obținem alcool, ci să scoatem ce-i mai bun din fiecare tulpină de drojdie, în funcție de stilul berii.

Cultura drojdiei – un semn al berii artizanale autentice

Un detaliu care face diferența între berea artizanală și cea industrială este faptul că berarii artizanali aleg tulpini de drojdie cu personalitate. Uneori chiar își cultivă propriile culturi, adaptate stilului casei. În funcție de proveniență (belgiană, germană, britanică etc.), drojdiile pot avea comportamente complet diferite.

Astfel, un IPA românesc cu o drojdie britanică va fi cu totul altceva decât un IPA american cu o drojdie de tip Vermont, să zicem. Iar acest lucru e o veste bună: fiecare lot poate spune o poveste diferită.

Compoziția și proprietățile nutritive ale drojdiei de bere

Drojdia de bere este recunoscută pentru valoarea sa nutritivă ridicată, fiind o sursă naturală de proteine, vitamine, minerale și alți compuși esențiali pentru funcționarea optimă a organismului. Datorită acestei compoziții, este frecvent utilizată ca supliment alimentar, mai ales de către persoanele care urmează o dietă vegetariană sau vegană. (Btw, toate berile Zăganu sunt certificate ca produse vegane. 😉)

Printre elementele nutritive importante din drojdia de bere se numără:

• Proteine de calitate superioară – reprezintă 40-50% din greutatea uscată, furnizând aminoacizi esențiali.

• Vitamine din complexul B (în special în forma activă):

• până la 90% din doza zilnică de riboflavină (B2),

• aproximativ 80% din tiamină (B1),

• în jur de 50% din niacină (B3),

• acid folic, biotină, acid pantotenic – în cantități semnificative.

• Minerale esențiale:

• Crom – contribuie la reglarea glicemiei,

• Seleniu – are acțiune antioxidantă puternică,

• Zinc – susține imunitatea și regenerarea celulară,

• Fier – esențial în formarea hemoglobinei.

• Fibre alimentare, în special beta-glucani – ajută la digestie, reduc colesterolul și pot regla glicemia.

• Compuși bioactivi precum:

• Glutationul și

• Coenzima Q10 – cu rol antioxidant și protector celular.

Această densitate nutritivă face din drojdia de bere nu doar un ingredient esențial în industria alimentară și a băuturilor, ci și un aliat valoros pentru menținerea sănătății, mai ales în perioadele de efort, stres sau alimentație restrictivă.

Beneficiile drojdiei de bere pentru sănătate

Datorită compoziției sale bogate în vitamine, minerale, proteine și fibre, drojdia de bere este considerată un adevărat aliat al sănătății, cu efecte benefice asupra mai multor sisteme ale organismului.

Printre beneficiile principale se numără:

• Susținerea sistemului imunitar

• conținutul de seleniu și beta-glucani stimulează activitatea celulelor imunitare, ajutând organismul să se apere mai eficient împotriva infecțiilor;

• consumul regulat poate reduce frecvența și severitatea infecțiilor respiratorii.

• Echilibrarea florei intestinale și susținerea digestiei

• drojdia de bere acționează ca probiotic natural, susținând dezvoltarea bacteriilor benefice din intestin;

• poate ajuta în ameliorarea simptomelor sindromului de intestin iritabil și prevenirea diareei asociate cu antibioticele.

• Reducerea oboselii și sprijinirea metabolismului energetic

• vitaminele din complexul B susțin transformarea nutrienților în energie;

• ajută la reducerea stărilor de oboseală și la îmbunătățirea concentrării și performanței fizice/mentale.

• Sănătatea cardiovasculară și controlul glicemiei

• ajută la scăderea colesterolului LDL ("rău") și la creșterea HDL ("bun");

• cromul contribuie la menținerea unui nivel stabil al glicemiei, fiind util în prevenția diabetului de tip 2.

• Îmbunătățirea aspectului pielii, părului și unghiilor

• bogăția de biotină și vitamine B susține creșterea părului, întărirea unghiilor și reducerea acneei.

Pentru cei care nu apreciază gustul specific, drojdia de bere este disponibilă și sub formă de capsule sau tablete, oferind o metodă comodă și eficientă de suplimentare. Astfel, poate fi ușor integrată în rutina zilnică, indiferent de stilul de viață.

Utilizări alternative ale drojdiei de bere

Drojdia de bere este cunoscută în special pentru rolul său esențial în producerea berii, dar proprietățile sale nutritive o recomandă pentru o gamă largă de utilizări alternative. De la suplimente alimentare la produse de îngrijire personală și alimentație vegană, acest ingredient versatil și valoros are multiple beneficii în afara halbei de bere.

1. Supliment alimentar natural

Datorită conținutului ridicat de vitamine din complexul B, minerale (în special seleniu, crom, zinc și fier), proteine și aminoacizi esențiali, drojdia de bere este adesea utilizată ca supliment nutritiv.

• Se găsește sub formă de tablete, pulbere sau fulgi, fiind ușor de integrat în dietă.

• Este recomandată în perioadele de oboseală, stres, efort fizic sau intelectual crescut, dar și pentru susținerea sistemului imunitar.

• Sportivii, studenții și persoanele care urmează o dietă dezechilibrată pot beneficia de aportul său nutritiv.

2. Aliat în nutriția vegetariană și vegană

Pentru cei care exclud produsele de origine animală, drojdia de bere poate fi o sursă excelentă de:

• Vitamine B, în special B1, B2, B3 și acid folic;

• Proteine complete, ușor digerabile;

• Fier și zinc, doi nutrienți esențiali adesea deficitari în dietele vegetale.

De asemenea, există sortimente de drojdie de bere îmbogățită cu vitamina B12, o vitamină esențială care nu se găsește natural în alimentele de origine vegetală.

Fulgii de drojdie inactivă au un gust ușor de brânză, motiv pentru care sunt frecvent folosiți în rețete vegane, ca topping pentru paste, în sosuri sau ca alternativă la parmezan.

3. Ingrediente în cosmetică și îngrijire naturală

Proprietățile benefice ale drojdiei de bere asupra pielii, părului și unghiilor au fost valorificate în remedii cosmetice naturale.

• Măștile pe bază de drojdie de bere pot:

• purifica tenul gras și predispus la acnee;

• regla sebumul și reduce aspectul porilor dilatați;

• tonifia pielea și reda luminozitatea tenului obosit.

• În îngrijirea părului, drojdia:

• stimulează creșterea firelor noi;

• previne căderea părului;

• fortifică firul de păr datorită conținutului de biotină și proteine.

Poate fi folosită sub formă de măști de față și păr, preparate acasă, amestecând pulberea de drojdie cu ingrediente precum iaurt vegetal, argilă, miere sau uleiuri presate la rece.

Rolul esențial al drojdiei în producerea berii artizanale

Drojdia de bere este mai mult decât un simplu ingredient tehnologic – este inima vie a fiecărui lot de bere artizanală. Prin fermentație, drojdia creează magia, respectiv transformă zaharurile în alcool și dioxid de carbon, dar, mai important, creează o gamă complexă de arome și texturi care definesc caracterul unic al fiecărei beri. În producția artizanală, unde fiecare detaliu contează, alegerea tulpinii potrivite de drojdie și controlul atent al procesului de fermentație sunt decisive pentru obținerea unui produs cu personalitate, autentic și memorabil.

Această „ființă vie” din procesul de fabricație influențează nu doar gustul și mirosul berii, ci și senzația pe care o lasă la fiecare înghițitură. Drojdia este, astfel, un partener indispensabil al berarului artizanal, iar respectul și grija pentru ea se reflectă în calitatea și autenticitatea berii.

Dacă vrei să te bucuri de adevăratul gust al berii artizanale românești, descoperă colecția de beri Zăganu. Fiecare sticlă poartă cu ea pasiunea pentru ingrediente naturale, inclusiv drojdia atent selecționată, și respectul pentru tradiție. Savurează cele 12 beri Zăganu, realizate cu 7 tipuri de drojdie, și lasă-te purtat de savoarea autentică a berii făcute cu suflet!

Te așteptăm să le descoperi pe toate la draught la barul nostru de pe Calea Victoriei nr. 91 - 93. 

 Cheers! 🍻